Într-o lume în care aplicațiile se străduiesc să ne mențină atenția pentru câteva minute și pare din ce în ce mai dificil să ne concentrăm pe muncă fără să ne verificăm telefonul, sunt necesare tehnici pentru a ne menține productivitatea. A noastră sau a echipei din care facem parte. 

Un exemplu ar fi să ne folosim de efectul Zeigarnik și să introducem un element de gamification în viața noastră de la birou. 

Ce este efectul Zeigarnik?

Efectul Zeigarnik este tendința de a experimenta gânduri care te supără referitoare la un obiectiv care a fost, la un moment dat, urmărit, iar apoi lăsat incomplet. De aceea, ți-ar fi foarte dificil să lași un roman din mână, chiar înainte de elucidarea misterului. Sau să renunți la un joc la jumătate.

O problemă întreruptă sau neterminată duce la o motivație puternică de a completa acțiunea. Un argument în plus pentru întărirea convingerii că o acțiune deja începută are mai mari șanse de succes.

Cum ne putem folosi de efectul Zeigarnik pentru a fi mai productivi

Psihologul Bluma Zeigarnik a observat cum chelnerii își puteau aminti comenzile doar atunci când erau pe cale de a fi servite. Creierul nostru ne păcălește uneori, sau mai degrabă ne păcălim creierul pentru a ne aminti acele lucruri incomplete. Chelnerii își amintesc mai ușor comenzile neplătite. Totuși, după ce sarcina a fost îndeplinită și toată lumea a plătit, nu mai reușesc să-și amintească toate detaliile.

Bluma Zeigarnik a început să studieze acest fenomen cu ajutorul unor experimente în urma cărora a ajuns la concluzia că oamenii care au fost întrerupți în timp ce rezolvau sarcinile primite, (spre deosebire de cei care nu au fost întrerupți) au reușit să își amintească cu aproximativ 90% mai multe detalii ale sarcinilor pe care le-au avut de rezolvat.

De aceea este posibil ca un programator să fie un weekend întreg cu mintea la un bug nerezolvat. S-ar putea simți chiar bântuit de acest gând. Despre un concept similar ne vorbește și psihologul Mihaly Csikszentmihalyi în cartea „Flux. Psihologia fericirii”. În această stare de flux, cum o numește el, oamenii trăiesc un sentiment profund de creativitate și implicare completă. Autorul descrie modurile în care poate fi controlată această stare pozitivă, pentru a nu fi lăsată la voia întâmplării.

Un bun exemplu de folosire a acestui truc este platforma LinkedIn, care îi motivează pe utilizatori să-și completeze profilul. Exemplu de efect Zeigarnik în acțiune: „Ai completat 5 din cele 7 câmpuri.”

Putem folosi efectul Zeigernik în viața de zi cu zi pentru a fi mai productivi. De exemplu, pentru a face un obicei din a citi mai mult, ar trebui să nu terminăm un capitol într-o sesiune de citit. 

Faciltarea procesului de induction prin gamification

Pentru integrarea rapidă a unui nou coleg în cultura și modul de lucru al echipei, poate fi de ajutor ca procesul să fie prezentat ca un joc. În felul acesta, prin îndeplinirea obiectivelor, noul angajat va putea avea atât un sentiment de victorie, cât și de apartenență.

De exemplu, la Bookster, primim în procesul de induction un Bookstergeist, un afiș personalizat pentru fiecare nou coleg, pe care se află taskurile de învățare a procedurilor, lista de cărți care să-i facă tranziția mai ușoară și colegii cu care urmează să petreacă mai mult timp. Pe măsură ce fiecare secțiune va fi completată, îi va putea adăuga un sticker cu bulina Bookster. La final, va avea o reprezentare vizuală a reușitei sale și poate sărbători alături de echipă. 

Programele de formare gamificate

Oferind o perspectivă diferită asupra metodelor de învățare, integrarea elementelor de joc, cum ar fi competiția și urmărirea progresului, programele de formare gamificate pot aduce rezultate mai bune în ce privește implicarea, reținerea cunoștințelor și legarea de relații între colegi.

De exemplu, echipele pot participa la experiențe practice, cum ar fi ca echipa de vânzări să încerce să convingă cât mai mulți colegi să le cedeze sala de ședințe. Aceste simulări oferă un spațiu lipsit de riscuri și relaxează atmosfera. 

Managementul performanței 

Gamificarea ar putea transforma managementul performanței pentru a inspira și a oferi recunoaștere. Stabilirea clară a obiectivelor, afișarea reușitelor într-un loc vizibil și recompensele de la final îi împuternicesc pe angajați să-și urmărească progresul și să-și sărbătorească realizările. Recunoașterea în fața colegilor promovează o cultură a aprecierii și camaraderiei în cadrul organizației. 

Despre cum bucuria de a ne dedica unei activități, cu pasiune, este mai importantă decât simpla remunerație, ne explică și Daniel Pink în cartea sa, „Drive: ce ne motivează cu adevărat”. 

Prin integrarea elementelor de design de joc în viața de la birou, organizațiile pot crea experiențe de învățare dinamice care să inspire și să-i împuternicească pe membrii echipei. De la simulări imersive, la treasure hunts și recompense bazate pe performanță, gamificarea poate promova colaborarea și învățarea continuă. Feedbackul în timp real și metricile de performanță permit intervenții proactive, optimizând integrarea și reducând timpul necesar pentru a atinge performanța.

Dacă încă nu ai Bookster în compania ta, dar vrei să susții învățarea continuă în rândul colegilor tăi, scrie-ne aici.