Încă de acum 5000 de ani, din „Arta războiului”, scrisă de generalului chinez Sun Tzu sau de acum 500 de ani din „Principele”, scrisă de Machiavelli, cititorii au găsit sfaturi de leadership în cărțile de dezvoltare profesională. Iar conform unei definiții moderne a leadershipului, conducerea unui grup de persoane sau organizații, printre primele cărți reprezentative se află „On becoming a leader”, de Warren Bennis, apărută în 1989.   

S-ar putea spune că în zilele noastre, secțiunea de cărți de business nu duce lipsă de titluri. Însă cititorii ar putea să-și găsească inspirația pentru îndeplinirea rolului de lider și din romane.     

Am vrut să selectăm în acest articol câteva dintre lecțiile de leadership pe care ni le oferă literatura și să ne gândim apoi cum ar putea fi aplicate acestea în joburile noastre de zi cu zi.     

Discursul lui Gandalf, care a inspirat Frăția Inelului  

Gandalf, unul dintre personajele centrale ale seriei „Stăpânul inelelor”, de J.R.R. Tolkien se adresează membrilor Frăției Inelului, pentru a-i inspira în a porni în călătoria înfricoșătoare pe care o au în față.  

El începe prin a recunoaște pericolul și urgența misiunii lor, accentuând puterea și răutatea lui Sauron. Le vorbește despre curaj și despre importanța cooperării, în ciuda diferențelor.  

Bazându-se pe vasta lui experiență ca vrăjitor, Gandalf îndrumă și îndeamnă Frăția la a rămâne fideli țelului lor, având încredere în forțele celorlalți. Discursul lui nu e doar un apel la acțiune, ci și o punere în scenă a unor valori precum altruism, loialitate și sacrificiu. Gandalf recunoaște frica și incertitudinea pe care fiecare membru al Frăției le-ar putea simți, dar le insuflă speranță și hotărâre pentru a înfrunta provocările care li se vor ivi în cale.  

Unde s-ar putea aplica   

În cariera unui lider, se pot ivi numeroase situații nu tocmai roz, în care moralul este la pământ. În clipele acelea, tentația ar putea fi să ascundă gravitatea situației și să preia el toate taskurile dificile.   

În acele momente, își poate găsi, însă, inspirație în vorbele lui Gandalf, oferind la rândul lui, inspirație echipei. Un lider bun recunoaște temerile și nemulțumirile colegilor și în același timp le oferă un țel și încredere în forțele lor pentru a-l atinge.  

  

Liderul revoluției, Katniss Everdeen  

În romanul distopic „Jocurile foamei”, scris de Suzanne Collins, Katniss devine, fără să vrea, un simbol al rezistenței și speranței în fața opresiunii.   

Încă din momentul în care îi ia locul surorii ei în arenă, ea demonstrează curaj și reziliență în fața tiraniei Capitolului. Acest gest ajunge să îi inspire și pe alții.   

Odată ce devine unul dintre câștigători, obținând astfel o poziție privilegiată, Katniss nu se dă în lături de la a-i apăra pe cei vulnerabili. Ea își folosește noua platformă pentru a milita pentru justiție și egalitate. Contestând regimul opresiv al Capitolului, eroina luptă pentru drepturile celor marginalizați.    

Unde s-ar putea aplica  

În rolul de lider, puterea vine la pachet cu responsabilitatea. Astfel, precum Katniss, atenția persoanei la conducere ar trebui să fie îndreptată spre bunăstarea întregii echipe. Modelul de leadership descris în roman este unul altruist, îndreptat spre binele comun.  

Acesta este un model de leadership pe care îl promovează și autorul Simon Sinek în cartea lui, „Liderii mănâncă ultimii”, în care argumentează că liderii eficienți sunt cei care își asumă responsabilitatea pentru echipa lor și care se preocupă în primul rând de binele celor pe care îi conduc. Astfel, ei pun nevoile și siguranța celorlalți înaintea propriilor lor interese.  

Paul Muad’Dib, prea încrezător într-o profeție  

Deși protagonist al romanului „Dune”, scris de Frank Herbert, Paul Atreides (Muad’Dib) nu s-ar putea numi un personaj pozitiv.  

Din postura de lider, Paul deseori respinge sfaturile consilierilor și aliaților săi, considerând că propriile instincte și viziuni sunt superioare. Chiar dacă mama sa, Lady Jessica, îl avertizează cu privire la pericolul de a fi absorbit de profeția care îl înconjoară și la potențialul abuzului de putere ca Kwisatz Haderach, Paul își asumă rolul de figură mesianică a fremenilor.  

Aroganța îl împiedică să ia în considerare pe deplin perspectivele și expertiza celor din jurul său, ceea ce duce la oportunități ratate și erori strategice. Paul ajunge să învețe lecții despre importanța reținerii în exercitarea puterii, dar nu înainte de a experimenta consecințele ignorării sfaturilor mamei sale.   

Unde s-ar putea aplica   

O serie lungă de reușite și laudele cu care acestea vin pot duce la sentimentul fals de invincibilitate. De aceea, în rolul de lider este important să se păstreze o doză de modestie. Lucru care se poate face prin discuții cu persoane care au perspective diferite, specialiști în domenii diferite, care și-au dovedit candoarea în exprimarea opiniilor lor.   

Pentru a ne feri să picăm în plasa grandomaniei, putem să ne punem întrebări precum „care este planul B?”, „ce lucruri am trecut cu vedere?”, „ce părere au ceilalți?”. De asemenea, atunci când în organizație există o cultură a feedbackului, în care membrii echipei sunt încurajați să-și exprime opiniile fără temere de repercusiuni, liderul este și el sprijinit în luarea deciziilor corecte.  

Uniți, datorită lui Jon Snow  

Jon Snow, unul dintre personajele importante ale seriei „Cântec de gheață și foc”, scrisă de George R.R. Martin, a suferit toată viața din cauza prejudecăților și a discriminării. Cu toate acestea, el arată empatie și compasiune față de ceilalți, indiferent de statutul sau trecutul lor, încercând astfel să creeze o societate mai incluzivă și echitabilă. Așa ajunge să creeze legături puternice cu frații săi din Rondul de Noapte, dar și cu Sălbaticii sau cu liderii altor popoare.   

Deși este reticent în a primi un rol de lider, el recunoaște punctele forte ale tuturor, alături de umanitatea de care dau dovadă și lasă la o parte rivalitățile tradiționale pentru a lupta în numele binelui comun.  

Unde s-ar putea aplica  

Rareori avem oportunitatea de a ne alege echipa. S-ar putea să avem stiluri diferite de lucru față de colegi, personalități diferite sau un istoric cu diverse conflicte. Este dificil ca aceste lucruri să nu ne afecteze mai apoi rezultatele.   

Aici intervine capacitatea liderului de a asculta cu empatie îngrijorările și perspectivele fiecărui membru de echipă, iar apoi să găsească puncte comune pentru a inspira către atingerea aceluiași țel. Să ofere astfel un sentiment de camaraderie, prin care să crească productivitatea alături de o atmosferă plăcută de lucru.   

Prin crearea unei culturi a respectului reciproc și a ascultării active, liderul poate facilita schimbul de idei între membrii echipei, promovând înțelegerea și colaborarea. În plus, liderul poate identifica și valorifica punctele forte ale fiecărui coleg, permițându-i să își aducă contribuția distinctivă în realizarea obiectivelor comune.